2 definiții pentru stigmatiform
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stigmatiform adj. m., pl. stigmatiformi; f. sg. stigmatiformă, pl. stigmatiforme
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
STIGMATI- „stigmat”. ◊ L. tz. stigma, atis „urmă, pată” > fr. stigmati-, engl. id., > rom. stigmati-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă stigmate; ~form (v. -form), adj., în formă de stigmat.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: stigmatiform
stigmatiform adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)