O definiție pentru stică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sticĭ n., pl urĭ (cp. cu ngr stixis, împungere, orĭ cu germ. stich, suliță). Sud. Ghĭonder, prăjină de împins luntrea pe baltă. – În Vc. stică, pl. f. ĭ, pătăchie, prăjină cu clește de stins lumînările în biserică. În Ml. stichĭ: a te pune cu stichĭu pe cineva, a stăruĭ mult pe lîngă el (Cod. și rev. I. Crg. 7, 263).

Intrare: stică
stică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.