stic¹ sn vz știc¹

stic² sn vz ștuc¹

STIC, sticuri, s. n. Orificiu de golire la furnalul de oțel Siemens-Martin.

stici sn vz știc¹

stiuc² sn vz ștuc¹

stuc² sn vz ștuc^1[1]

știc¹ sn [At: LEXIC REG. 32 / V: (reg) st~ (Pl: ~uri), ~ici, ~ichi / Pl: ? / E: ns cf ștircă, ger Stickel „arac”] 1 (Mun; îf știchi) Băț. 2 (Mun; îe) A pune ~ichiul (pe cineva) A bate (pe cineva). 3 (Reg) Mustuitor. 4 (Reg; îf stici) Prăjină cu care se conduce barca. 5 (Reg; îf stic) Spetează la loitră.

știc³ sn vz ștuc¹

știchi sn vz știc¹

știuc sn vz ștuc¹

știucă³ sf vz ștuc¹

ștuc¹ sn [At: PO 276/22 / V: (înv) -uh, știucă sf, (reg) stic, stiuc, st~, știc, știuc / Pl: -uri / E: ger Stück] 1 (Reg) Parte dintr-un întreg Si: bucată, fragment, porțiune. 2 (Trs; îf știuc) Lot (într-un teren comasat). 3 (Îrg) Exemplar¹ (1). 4 (Îrg; lpl; îf sticuri) Reprize. 5 (Trs; gmî) Piesă de teatru. 6 (Trs; gmî) Pasaj dintr-o operă literară.

ștuh sn vz ștuc¹

sticĭ n., pl urĭ (cp. cu ngr stixis, împungere, orĭ cu germ. stich, suliță). Sud. Ghĭonder, prăjină de împins luntrea pe baltă. – În Vc. stică, pl. f. ĭ, pătăchie, prăjină cu clește de stins lumînările în biserică. În Ml. stichĭ: a te pune cu stichĭu pe cineva, a stăruĭ mult pe lîngă el (Cod. și rev. I. Crg. 7, 263).

ștuc n., pl. urĭ (sas. stuck, germ. stück). Vest. Bucată, fărîmă.

știc (-curi), s. n. – (Înv.) Baionetă. Germ. Stich, prin intermediul rus. štyk (Cihac, II, 393). – Pare dublet al lui stici, s. n. (prăjină).

STIC s. v. spetează.

stic s. v. SPETEAZĂ.

ȘTUC s. v. bucată, crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, parte, porțiune, secțiune, tranșă.

ștuc s. v. BUCATĂ. CRÎMPEI. FRACȚIUNE. FRAGMENT. FRÎNTURĂ. PARTE. PORȚIUNE. SECȚIUNE. TRANȘĂ.

știc, șticuri, s.n. (reg.) 1. băț. 2. băț bifurcat la un capăt cu care se zdrobesc strugurii pentru a obține mustul; mustuitor, ștircă. 3. (în forma: știci) prăjină cu care se conduce barca. 4. (în forma: stic) spetează la loitră.

ștuc, ștucuri, s.n. 1. (reg.) bucată, fragment, porțiune; parte dintr-un întreg. 2. (reg.; în forma: știuc) lot, parcelă (într-un teren comasat). 3. (înv. și reg.) exemplar. 4. (reg.; în forma: sticuri) rânduri, reprize. 5. (înv. și reg.) piesă de teatru.