STEREOMECÁNICĂ s. f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor solide rigide. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréomécanique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

STEREOMECÁNICĂ f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul mișcării și echilibrului corpurilor solide; mecanica solidelor. /<fr. stéréomécanique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STEREOMECÁNICĂ s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului și mișcării corpurilor solide rigide. [Gen. -cii. / cf. fr. stéréomécanique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STEREOMECÁNICĂ s. f. ramură a mecanicii care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor solide rigide. (< fr. stéréomécanique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stereomecánică s. f., g.-d. art. stereomecánicii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink