steregie sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 110^r/33 / V: ~eghie, ~giu sm, ~eresie, șterăg~, șter~ / A și: ~regie / Pl: ~ii / E: nct] 1 Tirighie. 2 (Îrg) Țurțur de funingine format pe coșul prin care iese fumul. 3 (Pex) Apă de ploaie neagră care curge din streașină. 4 (Olt; îf strighie) Instrument cu care se curăță butoaiele în care s-a ținut vin. 5 (Reg; îf stirigie) Rugină la grâu. 6 (Bot; Mol) Numele unei plante nedefinite mai îndeaproape.

STEREGIE s. f. (Înv.) Țurțur de funingine care rămîne pe coș; p. ext. funingine. – Lat. *stiliginea (< sti[ria] + [fu]liginea).

stereghie sf vz steregie

steregiu sm vz steregie

steresie s vz steregie

șteregie sf vz steregie

STERESIE s. f. Țurțur de funingine format pe coșul prin care iese fumul; p. ext. funingine.

STEREGIE s. v. funingine.

steregie s. v. FUNINGINE.

steregie, steregii, s.f. 1. (înv. și reg.) țurțur de funingine format pe coșul prin care iese fumul; apă de ploaie neagră care curge din streașină. 2. (reg.; în forma: strighie) instrument cu care se curăță butoaiele în care s-a ținut vin. 3. (reg.; în forma: stirigie) rugină la grâu. 4. (reg.) nume de plantă.