STENOHALÍN, -Ă, stenohalini, -e, adj., s. m. (Biol.) (Organism marin) care suportă doar variații limitate ale salinității mediului. – Din fr. sténohalin.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

STENOHALÍN, -Ă adj. (Biol.; despre organisme acvatice; op. eurihalin) Care nu suportă variații mari ale salinității apei. [< fr. sténohalin, cf. gr. stenos – limitat, hals – sare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STENOHALÍN, -Ă adj. (despre organisme acvatice) cu toleranță redusă față de variațiile mari ale salinității apei. (< fr. sténohalin)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stenohalín adj. m., s. m., pl. stenohalíni; f. sg. stenohalínă, pl. stenohalíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink