14 definiții pentru stejărel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STEJĂREL, stejărei, s. m. Diminutiv al lui stejar; stejăraș. [Var.: stejerel s. m.] – Stejar + suf. -el.

STEJĂREL, stejărei, s. m. Diminutiv al lui stejar; stejăraș. [Var.: stejerel s. m.] – Stejar + suf. -el.

stejărel sm [At: DDRF / V: stăjer~, stâj~, ~jer~, șt~ / Pl: ~ei / E: stejar + -el] 1-2 (Șhp) Stejar (2) mic. 3 (Șhp) Stejar (10). 4 (Bot; reg) Cer4 (1) (Quercus cerris). 5 (Bot; reg; îf stăjerel, stejerel) Gorun (1) (Quercus petraea).

STEJĂREL, stejărei, s. m. Diminutiv al lui stejar. 1. v. stejar (1). Foiuleană stejărel, Cît eram mai tinerel... Care puică mă videa Tot prin casă mă poftea. ȘEZ. I 143. 2. v. stejar (2). (Atestat în forma ștejărel) Să-mi dați pe murgul din grajd... Cu o șa de ștejărel. PĂSCULESCU, L. P. 55. – Variante: stăjerel (MARIAN, Î. 576), stejerel (MARIAN, O. I 404, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199), ștejărel s. m.

STEJEREL s. m. v. stejărel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stejărel s. m., pl. stejărei, art. stejăreii

stejărel s. m., pl. stejărei, art. stejăreii

stejărel s. m., pl. stejărei, art. stejăreii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: stejărel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stejărel
  • stejărelul
  • stejărelu‑
plural
  • stejărei
  • stejăreii
genitiv-dativ singular
  • stejărel
  • stejărelului
plural
  • stejărei
  • stejăreilor
vocativ singular
plural
ștejărel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștejărel
  • ștejărelul
  • ștejărelu‑
plural
  • ștejărei
  • ștejăreii
genitiv-dativ singular
  • ștejărel
  • ștejărelului
plural
  • ștejărei
  • ștejăreilor
vocativ singular
plural
stâjărel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stejerel
  • stejerelul
  • stejerelu‑
plural
  • stejerei
  • stejereii
genitiv-dativ singular
  • stejerel
  • stejerelului
plural
  • stejerei
  • stejereilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stăjerel
  • stăjerelul
plural
  • stăjerei
  • stăjereii
genitiv-dativ singular
  • stăjerel
  • stăjerelului
plural
  • stăjerei
  • stăjereilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stejărel, stejăreisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui stejar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stejăraș
    • format_quote Foiuleană stejărel, Cît eram mai tinerel... Care puică mă videa Tot prin casă mă poftea. ȘEZ. I 143. DLRLC
    • format_quote Să-mi dați pe murgul din grajd... Cu o șa de ștejărel. PĂSCULESCU, L. P. 55. DLRLC
etimologie:
  • Stejar + sufix -el. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.