6 definiții pentru sticluit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sticluit, ~ă a [At: FM (1845), 141/6 / V: stec~ / Pl: ~iți, ~e / E: sticlui] (Reg; d. ferestre, uși etc.) Care are geamuri.
STICLUIT, -Ă, sticluiți, -te, adj. (Despre ferestre) Cu geamuri. (Atestat în forma stecluit) Aveți parte de curți nalte, luminate, văruite, șindrilite și cu ferești stecluite. ALECSANDRI, P. P. 391. – Variantă: (Mold.) stecluit, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STICLUIT, -Ă, sticluiți, -te, adj. (Pop., despre ferestre) Cu geamuri. [Var.: (înv. și reg.) stecluit, -ă adj.] – Din sticlă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
stecluit, ~ă a vz sticluit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STECLUIT, -Ă adj. v. sticluit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STECLUIT, -Ă adj. v. sticluit.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sticluit, sticluită, adj. (reg.; despre ferestre, uși etc.) care are geamuri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sticluit, sticluităadjectiv
- 1. (Despre ferestre) Cu geamuri. DLRLC
- Aveți parte de curți nalte, luminate, văruite, șindrilite și cu ferești stecluite. ALECSANDRI, P. P. 391. DLRLC
-
etimologie:
- sticlă DLRM