STAUROLÍT s.n. Silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. [Pron. sta-u-. / < fr. staurolite, cf. gr. stauros – cruce, lithos – piatră].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STAUROLÍT s. n. silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. (< fr. staurolite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

staurolít s. n. (sil. sta-u-), pl. staurolíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

STAUROLÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. stauros „cruce” + lithos „piatră”) s. n. Mineral, silicat natural de aluminiu și de fier, cristalizat în sistemul rombic. Este brun-roșiatic până la negricios, sticlos și dur și se găsește în constituția unor șisturi cristaline; varietățile transparente sunt întrebuințate ca pietre semiprețioase. S. se exploatează în cantități importante în Canada, Brazilia, Franța, Elveția și S.U.A.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

staurolit, (engl.= staurolite) FeAl₄SiO₄O₂(OH)₂, s. rombic; min. indicator de metamorfism înalt (în faciesul amfibolitelor cu s.). Se întâlnește în ș. crist. din unitățile carpatice.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Formula staurolitului nu se poate determina cu exactitate, compoziția putînd varia destul de mult. De asemenea, conține pe lîngă fier magneziu și zinc, o formulă alternativă (și care depinde de la eșantion la eșantion) fiind: (Fe²⁺,Mg,Zn)₂Al₉(Si,Al)₄O₂₀(OH)₂ - raduborza