statariu, ~ie [At: STAMATI, D / Pl: ~ii / E: lat statarius] 1 a (Înv; d. principii de drept sau d. instanțe) Care a fost elaborat sau instituit spre a judeca și executa sentințe fără drept de apel și cu ajutorul forței armate. 2 a Care are un caracter marțial. 3 sn Lege care reglementează judecarea și executarea sentințelor fără drept de apel și cu ajutorul forței armate.

statariu, statarie, adj. (înv.; despre principii de drept sau despre instanțe) 1. care a fost elaborat sau instituit spre a judeca și a executa sentințe fără drept de apel și cu forța armatei; cu caracter marțial. 2. (s.n.) lege care reglementează judecarea și executarea acestor sentințe.