2 intrări

44 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.

START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.

start sn [At: CĂLINESCU, C. N., 267 / V: șt~ / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: eg start] 1 Momentul începerii unei întreceri sportive, marcat printr-un semnal (auditiv sau vizual) Si: plecare. 2 (Îs) Stare de ~ Totalitatea manifestărilor (tahicardie, hipertensiune, transpirații, emoții etc.) datorate excitației neurofuncționale condiționate de începerea unei probe sau întâlniri sportive. 3 (Îe) A da ~ul A da semnalul de plecare (într-o întrecere sportivă). 4 (Îe) A lua ~ul A porni într-o întrecere sportivă. 5 (Îae) A porni într-o acțiune (cu un anumit scop). 6 Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o întrecere sportivă Si: plecare. 7 (Îe) A se prezenta la ~ A lua parte la o întrecere sportivă. 8 Reper marcat la începutul benzilor cinematografice, utilizat pentru realizarea sincronizării în timpul mixajului. 9 Loc pe aerodrom de unde se dirijează circulația avioanelor.

START s. n. 1. Loc (marcat printr-o linie) de plecare într-o întrecere sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start = a lua parte la cursă. S-au prezentat la start 18 concurenți. 2. Momentul începerii unei întreceri sportive. ◊ Expr. A da startul v. da3 (I 11).

START s.n. 1. Loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ◊ A se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă. 2. Momentul în care începe o întrecere sportivă. ♦ (P. ext.) Pornire într-o acțiune. 3. (Av.) Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. [Pl. -turi, -te. / < engl. start, cf. germ. Start].

START s. n. 1. loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♦ a se prezenta la ~ = a participa la o întrecere sportivă; a da ~ ul = a da semnalul de plecare într-o întrecere sportivă. 2. momentul în care începe o asemenea întrecere. ♦ (p. ext.) pornire într-o acțiune. 3. (av.) loc pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. reper care marchează începutul benzilor cinematografice. (< engl. start)

START ~uri n. 1) Loc de unde începe o competiție sportivă. 2) Prima fază a unei întreceri sportive. ◊ A da ~ ul a da semnalul de începere a unei probe sportive. La ~! comandă care anunță participanții la o probă sportivă să ia poziția cuvenită pentru a începe competiția. 3) Moment de început al unei acțiuni orientate spre un anumit scop. ~ul navei cosmice. /<engl. start

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. (Reg.) 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mână portativă, asemănătoare cu un opaiț folosită în trecut. – Din germ. Sterz.

steorț[1] sn vz șterț1

  1. În original și-n definiția principală, fără accent — LauraGellner

sterci sn vz șterț1[1] corectat(ă)

  1. În original, incorect tipărit: vz ștert1 LauraGellner

șterț2 [At: GLOSAR REG. / Pl: ~uri sn, ~i sm / E: nct] (Reg) 1 sn Basma (1). 2 sn Cârpă de șters1 (1). 3 sm (Dep) Bărbat ușuratic.

șterț1 sn [At: JAHRESBER. XVI, 216 / V: (reg) starț, stearț, steorț, sterci, st~, ~ears, ~earț, ~elț, ~rc, ~rci, ~rt, ~rz / Pl: ~uri / E: ns cf ger Sterz „coadă; corn la plug”] 1 (Reg) Băț de lemn, mai gros la un capăt, cu care se amestecă zerul, laptele pus la fiert sau cel în care s-a pus cheag etc. 2 (Trs) Făcăleț (de amestecat mămăliga). 3 (Trs) Băț cu pămătuf la un capăt, folosit pentru a curăța vatra cuptorului sau coșul casei. 4 (Trs; Mar) Mătură uzată. 5 (Buc; Trs) Fitil pentru opaiț făcut din cârpă. 6 (Reg; pex) Opaiț. 7 (Reg; pex; îf stearț) Candelă (1). 8 (Trs; pex) Felinar (portativ). 9 (Reg; pex; îf ștearț) Faclă1 (1). 10 (Îrg; spc) Lampă de mină, portativă, asemănătoare cu un opaiț. 11 (Trs; d. îmbrăcăminte; îe) A fi ca ~earțul A fi murdar.

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. (Reg.) 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut. – Din germ. Sterz.

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. 1. Unealtă pentru mestecat zerul, alcătuită dintr-un băț care are unul din capete mai gros; tăujer. Operația mestecării... cu tăujerul sau șterțul se cheamă urdeală. PAMFILE, I. C. 34. 2. Fitil pentru opaiț, făcut din cîrpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mînă, care arde cu seu sau cu ulei de rapiță.

sterț n. 1. fitil de opaiț; 2. lampa minerilor ardeleni. [Origină necunoscută].

șterț n., pl. urĭ (germ. sterz, coadă, mîner, toartă). Trans. Lopățica cu care se amestecă jintița în căldare (numită tăŭjar la R. S. și ștircă la Hațeg). Ghĭoagă (V. melesteŭ). Lampă de umblat pin mină (numită și ștearț). V. opaiță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șterț (reg.) s. n., pl. șterțuri

șterț (reg.) s. n., pl. șterțuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

START s. (SPORT) plecare. (A avut un ~ bun.)

START s. (SPORT) plecare. (A avut un ~ bun.)

ȘTERȚ s. v. feștilă, fitil, opaiț.

șterț s. v. FEȘTILĂ. FITIL. OPAIȚ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ștearț (-erțuri), s. n.1. Candelă de seu. – 2. Lampă de miner. – 3. Sucitor, vergea. – Var. șterț, Olt. ștircă. Probabil din germ. Sterz „coadă”, cu sensul special de „mîner” (Tiktin). Nu se folosește în Munt.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șterț2, șterțuri, s.n. și șterți, s.m. (reg.) 1. (s.n.) basma, broboadă. 2. (s.n.) cârpă de șters. 3. (s.m.) bărbat ușuratic.

șterț1, șterțuri, s.n. (reg.) 1. băț mai gros la un capăt, cu care se mestecă zerul și laptele în care s-a pus cheag. 2. fitil pentru opaiț făcut din cârpă; opaiț. 3. lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut; lampa minerului. 4. băț cu pămătuf la un capăt, folosit pentru a curăța vatra cuptorului sau coșul casei. 5. mătură uzată. 6. făcăleț de mestecat mămăliga. 7. (în forma: ștearț) candelă. 8. felinar portativ. 9. (în forma: știarț) flacără. 10. fitil, feștilă.

șterț, șterțuri, s.n. – (reg.) Băț crăpat la un capăt, cu care se amestecă ingredientele din care se prepară urda (Papahagi, 1925; Georgeoni, 1936). – Din germ. Sterz „coadă, mâner” (Scriban, Papahagi, DEX, MDA).

șterț, -uri, s.n. – Băț crăpat la un capăt, cu care se amestecă ingredientele din care se prepară urda (Papahagi 1925; Georgeoni 1936). – Din germ. Sterz (Papahagi; DEX).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fura startul expr. (în sport) a porni într-o cursă atletică etc. înainte de semnalul oficial care anunță începutul acesteia.

Intrare: start
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • start
  • startul
  • startu‑
plural
  • starturi
  • starturile
genitiv-dativ singular
  • start
  • startului
plural
  • starturi
  • starturilor
vocativ singular
plural
ștart
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șterț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ște
  • șterțul
  • șterțu‑
plural
  • șterțuri
  • șterțurile
genitiv-dativ singular
  • ște
  • șterțului
plural
  • șterțuri
  • șterțurilor
vocativ singular
plural
starț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șterz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștert
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șterci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștelț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștears
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
Pluralul șterțuri nu pare corect.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștea
  • ștearțul
  • ștearțu‑
plural
  • ștearțuri
  • ștearțurile
genitiv-dativ singular
  • ștea
  • ștearțului
plural
  • ștearțuri
  • ștearțurilor
vocativ singular
plural
sterci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
steorț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

start, starturisubstantiv neutru

  • 1. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: debut început antonime: finiș
    • 1.1. Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: plecare
    • chat_bubble A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote S-au prezentat la start 18 concurenți. DLRLC
  • 2. aviație Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. DN
  • 3. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. DN
etimologie:

ște, șterțurisubstantiv neutru

regional
  • 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tăujer
    • format_quote Operația mestecării... cu tăujerul sau șterțul se cheamă urdeală. PAMFILE, I. C. 34. DLRLC
  • 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. prin extensiune Opaiț. DEX '09 DEX '98
      sinonime: opaiț
    • 2.2. Lampă de mână portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.