STAMÍNĂ, stamine, s. f. Organ bărbătesc de reproducere a florii, care conține polenul. – Din lat. stamen, -inis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

STAMÍNĂ ~e f. bot. Organ bărbătesc al florilor, care produce polen. /<lat. stamen, ~inis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STAMÍNĂ s.f. Organ bărbătesc de reproducere al florii, care conține polenul. [Cf. lat. stamen, fr. étamine, it. stamigna].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STAMÍNĂ s. f. organ mascul de reproducere al florii, care conține polenul. (< lat. stamen)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stamínă s. f., g.-d. art. stamínei; pl. stamíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink