STAGIUNE, stagiuni, s. f. Perioadă de timp determinată în cadrul fiecărui an, în care teatrele, filarmonicile etc. susțin regulat reprezentații. [Pr.: -gi-u-] – Din it. stagione.

stagiune sf [At: BARASCH, I. N. 16/13 / P: ~gi-u~ / Pl: ~ni / E: it stagione] 1 (Înv) Anotimp. 2 Perioadă determinată de timp, de obicei între lunile septembrie și iunie, în care au loc reprezentațiile teatrale, concertele etc. (programate dinainte) Si: (îvr) stație (36), stațiune.

STAGIUNE, stagiuni, s. f. Perioadă de timp determinată în cadrul fiecărui an, în care teatrele susțin regulat reprezentații. [Pr.: -gi-u-] – Din it. stagione.

STAGIUNE, stagiuni, s. f. Perioadă de timp determinată, în care sînt date în serie reprezentații teatrale sau concerte programate dinainte. În căldura dulce din cabinetul lui de lucru, în timp ce el își făcea programul noii stagiuni, eu privesc afișele și programele vechi. ANGHEL, PR. 118. Afișul programului viitoarei stagiuni teatrale atrage privirile curioșilor de la înălțimea zidurilor unde sînt lipite. DEMETRESCU, O. 177.

STAGIUNE s.f. Perioadă, interval de timp în care au loc reprezentații teatrale, concerte etc. [Pron. -gi-u-. / < it. stagione].

STAGIUNE s. f. perioadă, interval de timp în care au loc reprezentații teatrale, concerte etc. (< it. stagione)

STAGIUNE ~i f. Perioadă a anului în care teatrele dau reprezentații în mod regulat; sezon teatral. [Sil. -gi-u-] /<it. stagione

stagiune f. sezon teatral (= it. stagione].

*stagiúne f. (it. stagione4, var. din stazione, stațiune, ca ragione, razione). Sezon teatral.

stagiune (desp. -gi-u-) s. f., g.-d. art. stagiunii; pl. stagiuni

stagiune (-gi-u-) s. f., g.-d. art. stagiunii; pl. stagiuni

stagiune s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. stagiunii; pl. stagiuni

stagiune (i-u)

STAGIUNE s. v. anotimp, sezon.

stagiune s. v. ANOTIMP. SEZON.