2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stăciuna vt [At: ALRM II/I h 280 / Pzi: ~nez, ~un / E: ns cf tăciuna] (Mar; Trs; c.i. lumânări sau lămpi cu petrol) A tăia partea arsă din fitil Si: (reg) a mucări.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stăciuna, stăciunez și stăciun, vb. I (reg.; despre lumânări sau lămpi cu petrol) a tăia partea arsă din fitil; a mucări.

Intrare: stăciunat
stăciunat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stăciunat
  • stăciunatul
  • stăciuna
  • stăciunata
plural
  • stăciunați
  • stăciunații
  • stăciunate
  • stăciunatele
genitiv-dativ singular
  • stăciunat
  • stăciunatului
  • stăciunate
  • stăciunatei
plural
  • stăciunați
  • stăciunaților
  • stăciunate
  • stăciunatelor
vocativ singular
plural
Intrare: stăciuna
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stăciuna
  • stăciunare
  • stăciunat
  • stăciunatu‑
  • stăciunând
  • stăciunându‑
singular plural
  • stăciunea
  • stăciunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stăciunez
(să)
  • stăciunez
  • stăciunam
  • stăciunai
  • stăciunasem
a II-a (tu)
  • stăciunezi
(să)
  • stăciunezi
  • stăciunai
  • stăciunași
  • stăciunaseși
a III-a (el, ea)
  • stăciunea
(să)
  • stăciuneze
  • stăciuna
  • stăciună
  • stăciunase
plural I (noi)
  • stăciunăm
(să)
  • stăciunăm
  • stăciunam
  • stăciunarăm
  • stăciunaserăm
  • stăciunasem
a II-a (voi)
  • stăciunați
(să)
  • stăciunați
  • stăciunați
  • stăciunarăți
  • stăciunaserăți
  • stăciunaseți
a III-a (ei, ele)
  • stăciunea
(să)
  • stăciuneze
  • stăciunau
  • stăciuna
  • stăciunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)