2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stachét, V. tachet.

STACHE s. f. v. ștachetă.

ȘTACHETĂ, ștachete, s. f. 1. (Reg.) Ulucă, leaț. 2. Bară subțire, așezată transversal între doi stâlpi, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care se execută sărituri în înălțime (libere sau cu prăjina) în atletism. [Var.: stache s. f., ștachete s. m.] – Din germ. Staket.

ȘTACHETE s. m. v. ștachetă.

ștache sf [At: LM / V: (reg) st~, ștăche~, stacheț, stăicheț, ~afet (Pl: ~uri) sn, ștachete, ~et, ~te (Pl: ~eți) sm, ~cheț sm, ștăicheț smp / Pl: ~te / E: ger Staket(e)] 1 (Trs; Ban) Gard de leațuri. 2 (Olt; Mun; prc) Leaț. 3 (Spc) Bară subțire (de lemn, metal sau material plastic), așezată orizontal pe două suporturi, la o anumită distanță de sol, peste care trebuie să sară sportivii fără să o atingă.

ȘTACHETĂ, ștachete, s. f. 1. (Reg.) Ulucă, leaț. 2. Bară subțire, așezată transversal, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciții de atletism, fără să o atingă. [Var.: stache s. f., ștachete s. m.] – Din germ. Staket.

ȘTACHETĂ, ștachete, s. f. Ulucă, laț; (Sport) bară subțire, așezată orizontal, peste care trebuie să sară sportivii, fără să o atingă. – Variante: stache s. f., ștachet, ștachete (STANCU D. 377) s. m.

ȘTACHE s.f. Ulucă. ♦ Bară subțire așezată orizontal, peste care trebuie să sară sportivii. [Var. stachetă s.f., ștachet, ștachete s.m. / < germ. Staket, cf. it. stecchetto].

ȘTACHE s. f. 1. bară subțire orizontală, peste care trebuie să sară sportivii. 2. (fig.) nivel de calitate a ceva. (< germ. Staket)

ȘTACHETĂ ~e f. 1) (la probele de atletism) Bară așezată transversal pe două suporturi peste care se execută sărituri în înălțime. 2) reg. Scândură îngustă și lungă, din care se fac garduri. 3) reg. Gard făcut din astfel de scânduri. /<germ. Staket[e]

*tachét n., pl. e (it. stecchetto [de unde și germ. staket], dim. d. stecco, țăruș). Mar. Țăruș fixat pe puntea uneĭ corăbiĭ saŭ pe copastie saŭ pe catarg ca să aĭ de unde să legĭ o parîmă. – Și stachet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ștache s. f., g.-d. art. ștachetei; pl. ștachete

ștache s. f., g.-d. art. ștachetei; pl. ștachete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTACHE s. v. leaț, șipcă, ulucă.

ștache s. v. LEAȚ. ȘIPCĂ. ULUCĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stachet (-ți), s. m. – Țăruș. – Var. tachet. Germ. Stacket (Tiktin).

Intrare: stachet
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stachet
  • stachetul
  • stachetu‑
plural
  • stacheți
  • stacheții
genitiv-dativ singular
  • stachet
  • stachetului
plural
  • stacheți
  • stacheților
vocativ singular
plural
Intrare: ștachetă
ștachetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștache
  • ștacheta
plural
  • ștachete
  • ștachetele
genitiv-dativ singular
  • ștachete
  • ștachetei
plural
  • ștachete
  • ștachetelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștachet
  • ștachetul
  • ștachetu‑
plural
  • ștacheți
  • ștacheții
genitiv-dativ singular
  • ștachet
  • ștachetului
plural
  • ștacheți
  • ștacheților
vocativ singular
plural
ștăicheț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștafet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștacheț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stăicheț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stacheț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștachete
  • ștachetele
plural
  • ștacheți
  • ștacheții
genitiv-dativ singular
  • ștachete
  • ștachetelui
plural
  • ștacheți
  • ștacheților
vocativ singular
plural
ștăchetă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stachete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stachetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stache
  • stacheta
plural
  • stachete
  • stachetele
genitiv-dativ singular
  • stachete
  • stachetei
plural
  • stachete
  • stachetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ștache, ștachetesubstantiv feminin

  • 1. regional Leaț, ulucă, șipcă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Bară subțire, așezată transversal între doi stâlpi, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care se execută sărituri în înălțime (libere sau cu prăjina) în atletism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. figurat Nivel de calitate a ceva. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.