STABILIMÉNT, stabilimente, s. n. (Ieșit din uz) Așezământ, instituție comercială, industrială etc.; p. ext. localul unui astfel de așezământ. – Din it. stabilimento.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

STABILIMÉNT s.n. (Ieșit din uz) Așezământ, instituție; (p. ext.) local în care funcționează o instituție. [Pl. -te, -turi. / < it. stabilimento].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STABILIMÉNT s. n. așezământ, instituție comercială, industrială, de sănătate; localul însuși. (< it. stabilimentó)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STABILIMÉNT s. v. așezământ, firmă, fundație, instituție, întreprindere, unitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stabilimént s. n., pl. stabiliménte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

stabiliment, stabilimente s. n. (eufem.) bordel, casă de toleranță
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink