STĂRUIÁLĂ, stăruieli, s. f. (Înv.) Stăruință. [Pr.: -ru-ia-] – Stărui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Valery | Semnalează o greșeală | Permalink

STĂRUIÁLĂ s. v. insistență, perseverență, persistență, statornicie, stăruință, tenacitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stăruiálă s. f., g.-d. art. stăruiélii; pl. stăruiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink