4 definiții pentru stăci

Explicative DEX

stăci vt [At: REV. CRIT. II, 335 / Pzi: ~cesc / E: scr stačiti] (Ban; c.i. bunuri materiale) A agonisi (1).

Etimologice

stăci (stăcesc, stăcit), – (Banat) A economisi. Sb. staciti (Candrea).

Sinonime

STĂCI vb. v. acumula, aduna, agonisi, economisi, face, strânge.

stăci vb. v. ACUMULA. ADUNA. AGONISI. ECONOMISI. FACE. STRÎNGE.

Intrare: stăci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stăci
  • stăcire
  • stăcit
  • stăcitu‑
  • stăcind
  • stăcindu‑
singular plural
  • stăcește
  • stăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stăcesc
(să)
  • stăcesc
  • stăceam
  • stăcii
  • stăcisem
a II-a (tu)
  • stăcești
(să)
  • stăcești
  • stăceai
  • stăciși
  • stăciseși
a III-a (el, ea)
  • stăcește
(să)
  • stăcească
  • stăcea
  • stăci
  • stăcise
plural I (noi)
  • stăcim
(să)
  • stăcim
  • stăceam
  • stăcirăm
  • stăciserăm
  • stăcisem
a II-a (voi)
  • stăciți
(să)
  • stăciți
  • stăceați
  • stăcirăți
  • stăciserăți
  • stăciseți
a III-a (ei, ele)
  • stăcesc
(să)
  • stăcească
  • stăceau
  • stăci
  • stăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)