STÂLCITÚRĂ, stâlcituri, s. f. Faptul de a (se) stâlci; (concr.) ceea ce este stâlcit. – Stâlci + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

stâlcitúră s. f., g.-d. art. stâlcitúrii; pl. stâlcitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink