opțiuni

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spăimat1 sns [At: PAMFILE, B. 43 / E: spăima] (Med; reg) Speriat1 (6).

spăimat2, ~ă a [At: N. TEST. (1648), 10v/32 / Pl: ~ați, ~e / E: spăima] (Înv) Înspăimântat.

spăima vtr [At: (a.1652), ap. CADE / Pzi: ~mez / E: spaimă] (Îrg) 1-2 A (se) înspăimânta.

spăĭméz v. tr. (d. spaĭmă). Vechĭ. Spăĭmînt: toțĭ spăĭmațĭ de grija morțiĭ (Cost. 1, 297). – Și însp-.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPĂIMAT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit.

SPĂIMAT s. v. sperietură.

spăimat adj. v. CUTREMURAT. ÎNCRÎNCENAT. ÎNFIORAT. ÎNFRICOȘAT. ÎNGROZIT. ÎNSPĂIMÎNTAT. ZGUDUIT.

spăimat s. v. SPERIETURĂ.

SPĂIMA vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.

spăima vb. v. CUTREMURA. ÎNCRÎNCENA. ÎNFIORA. ÎNFRICOȘA. ÎNGROZI. ÎNSPĂIMÎNTA. TREMURA. ZGUDUI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spăima, spăimez, vb. I (înv. și reg.) a (se) înspăimânta.

Intrare: spăimat
spăimat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spăimat
  • spăimatul
  • spăimatu‑
  • spăimată
  • spăimata
plural
  • spăimați
  • spăimații
  • spăimate
  • spăimatele
genitiv-dativ singular
  • spăimat
  • spăimatului
  • spăimate
  • spăimatei
plural
  • spăimați
  • spăimaților
  • spăimate
  • spăimatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: spăima
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spăima
  • spăimare
  • spăimat
  • spăimatu‑
  • spăimând
  • spăimându‑
 singular plural
  • spăimează
  • spăimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spăimez
 (să)
  • spăimez
  • spăimam
  • spăimai
  • spăimasem
a II-a (tu)
  • spăimezi
 (să)
  • spăimezi
  • spăimai
  • spăimași
  • spăimaseși
a III-a (el, ea)
  • spăimează
 (să)
  • spăimeze
  • spăima
  • spăimă
  • spăimase
plural I (noi)
  • spăimăm
 (să)
  • spăimăm
  • spăimam
  • spăimarăm
  • spăimaserăm
  • spăimasem
a II-a (voi)
  • spăimați
 (să)
  • spăimați
  • spăimați
  • spăimarăți
  • spăimaserăți
  • spăimaseți
a III-a (ei, ele)
  • spăimează
 (să)
  • spăimeze
  • spăimau
  • spăimară
  • spăimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)