11 definiții pentru spânzui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPÂNZUI, spânzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spânz un animal bolnav. [Var.: spânțui vb. IV] – Spânz + suf. -ui.

SPÂNZUI, spânzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spânz un animal bolnav. [Var.: spânțui vb. IV] – Spânz + suf. -ui.

spânzui vt [At: CADE / V: ~nțui / Pzi: ~esc, (reg) spânzui / E: spânz1 + -ui] (C. i. animale sau părți ale corpului acestora) A trata diferite boli înfigând un fir de spânz1 (1) sub piele Si: (pop) a spânzi, a trage spânz(ul), (reg) a înierba, a spânjini.

SPÂNȚUI vb. IV v. spânzui.

SPÎNZUI, spînzuiesc, vb. IV. Tranz. A trata un animal bolnav cu rădăcină de spînz. Nu mai am purcea... A dat brînca în porci... I-am găurit urechea, am spînzuit-o, degeaba. A murit. STANCU, D. 263. – Variantă: (regional) spînțui (SADOVEANU, F. J. 537) vb. IV.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spânzui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spânzuiesc, 3 sg. spânzuiește, imperf. 1 spânzuiam; conj. prez. 1 sg. să spânzuiesc, 3 să spânzuiască

spânzui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spânzuiesc, imperf. 3 sg. spânzuia; conj. prez. 3 să spânzuiască

spânzui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spânzuiesc, imperf. 3 sg. spânzuia; conj. prez. 3 sg. și pl. spânzuiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPÂNZUI vb. (reg.) a spânzi, (Ban.) a înierba. (A ~ o vită bolnavă.)

Intrare: spânzui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spânzui
  • spânzuire
  • spânzuit
  • spânzuitu‑
  • spânzuind
  • spânzuindu‑
singular plural
  • spânzuiește
  • spânzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spânzuiesc
(să)
  • spânzuiesc
  • spânzuiam
  • spânzuii
  • spânzuisem
a II-a (tu)
  • spânzuiești
(să)
  • spânzuiești
  • spânzuiai
  • spânzuiși
  • spânzuiseși
a III-a (el, ea)
  • spânzuiește
(să)
  • spânzuiască
  • spânzuia
  • spânzui
  • spânzuise
plural I (noi)
  • spânzuim
(să)
  • spânzuim
  • spânzuiam
  • spânzuirăm
  • spânzuiserăm
  • spânzuisem
a II-a (voi)
  • spânzuiți
(să)
  • spânzuiți
  • spânzuiați
  • spânzuirăți
  • spânzuiserăți
  • spânzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • spânzuiesc
(să)
  • spânzuiască
  • spânzuiau
  • spânzui
  • spânzuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spânțui
  • spânțuire
  • spânțuit
  • spânțuitu‑
  • spânțuind
  • spânțuindu‑
singular plural
  • spânțuiește
  • spânțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spânțuiesc
(să)
  • spânțuiesc
  • spânțuiam
  • spânțuii
  • spânțuisem
a II-a (tu)
  • spânțuiești
(să)
  • spânțuiești
  • spânțuiai
  • spânțuiși
  • spânțuiseși
a III-a (el, ea)
  • spânțuiește
(să)
  • spânțuiască
  • spânțuia
  • spânțui
  • spânțuise
plural I (noi)
  • spânțuim
(să)
  • spânțuim
  • spânțuiam
  • spânțuirăm
  • spânțuiserăm
  • spânțuisem
a II-a (voi)
  • spânțuiți
(să)
  • spânțuiți
  • spânțuiați
  • spânțuirăți
  • spânțuiserăți
  • spânțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • spânțuiesc
(să)
  • spânțuiască
  • spânțuiau
  • spânțui
  • spânțuiseră
spânjui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spânzui, spânzuiescverb

  • 1. regional A trata cu spânz un animal bolnav. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mai am purcea... A dat brînca în porci... I-am găurit urechea, am spînzuit-o, degeaba. A murit. STANCU, D. 263. DLRLC
etimologie:
  • Spânz + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.