2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sprintenește av [At: FOLC. OLT.- MUNT. III, 590 / E: sprinten + -ește] (Reg) 1-2 Sprinten (2, 4).
sprinteni [At: CANTEMIR, I. I. I, 100 / V: (înv) ~tini / Pzi: ~nesc / E: sprinten] (Îrg) A se grăbi (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sprintini v vz sprinteni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPRINTENI vb. (Mold., Ban.) A se grăbi, a se iuți. A: Lupul, după greimea ce avea, cu cît mai mult putu se sprintini și de năprasnă pre ... armăsar de nări apucă. CANTEMIR, IST. C: Sprinteneskumĕ. Allevior. Celer fio. AC, 371. Etimologie: sprinten + suf. -i. Cf. p ă z i (2), s t e j i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sprintenésc (mă) v. refl. Mă arăt sprinten (grăbit să): nu te sprinteni, tinere!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPRINTENI vb. v. grăbi, iuți, zori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sprinteni vb. v. GRĂBI. IUȚI. ZORI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sprintenește adv. (reg.) în mod sprinten.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|