11 definiții pentru «sporadic»   declinări

SPORÁDIC, -Ă, sporadici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care apare, care se manifestă pe ici, pe colo sau din când în când; lipsit de continuitate; distanțat, rar; împrăștiat, dispersat, răzleț, izolat; întâmplător. — Din fr. sporadique.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORÁDIC, -Ă, sporadici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care apare, care se manifestă pe ici, pe colo sau din când în când; lipsit de continuitate; distanțat, rar; împrăștiat, dispersat, răzleț, izolat; întâmplător. – Din fr. sporadique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

sporádic adj. m., pl. sporádici; f. sporádică, pl. sporádice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORÁDIC adj., adv. 1. adj. v. întâmplător. 2. adj. v. izolat. 3. adv. izolat, răzleț, (înv.) sporadicește. (Apare ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORÁDIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial Care apare, se manifestă din când în când; lipsit de continuitate; de natură neregulată; răzleț. /<fr. sporadique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORÁDIC, -Ă adj. (adesea adv.) Care apare ici și colo, din când în când; răzleț, dispersat, întâmplător. [< fr. sporadique, cf. gr. sporadikos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORÁDIC, -Ă adj. (și adv.) care apare ici și colo, din când în când; răzleț, dispersat. (< fr. sporadique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sporádic adj. m., pl. sporádici; f. sg. sporádică, pl. sporádice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sporadic a. se zice de boalele cari atacă ici-colea indivizi izolați, în opozițiune cu endemic, local, și cu epidemic, subit.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*sporádic, -ă adj. (vgr. sporadikós, diseminat, d. speiro, semăn, de unde vine și spóros, sămînță. V. spor 2). Care se arată pe icĭ pe colo, diseminat, împrăștiat: manifestațiunĭ sporadice. Boale sporadice, care nu-s epidemice, cĭ lovesc numaĭ cîte un individ icĭ și colo: în India holera există continuŭ în stare sporadică. Adv. În mod sporadic: a se arăta sporadic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*sporadicitáte f. (d. sporadic). Caracteru de a fi sporadic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink