SPONGIOSCLEROZĂ s. f. leziune osoasă produsă de condensarea trabeculelor spongioase până la dispariția spațiilor medulare. (< fr. spongiosclérose)

SPONGIO- „burete, spongios”. ◊ gr. spongion „burete mic” > fr. spongio-, germ. id., engl. id. > rom. spongio-. □ ~blast (v. -blast), s. n., 1. Celulă primordială a nevraxului, din care se formează nevroglia. 2. Celulă a mezenchimului, care secretă spongina în corpul spongierilor; ~cit (v. -cit), s. n., celulă nevroglică; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., structură spongioasă și reticulară a citoplasmei, cuprinsă într-o materie fluidă hialină; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., leziune osoasă produsă de condensarea trabeculelor spongioase pînă la dispariția spațiilor medulare.