opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spoliat, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / P: ~li-a / Pl: ~ați, ~e / E: spolia] (Liv) 1-2 smf, a (Persoană) căreia i s-au luat în mod abuziv sau prin înșelăciune anumite bunuri sau anumite drepturi Vz deposedat, jefuit, prădat.

SPOLIAT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este deposedat (prin forță sau înșelăciune) de bunurile sale. 2) Care este privat (în mod abuziv) de drepturi și libertăți. /v. a spolia

SPOLIA, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier.

SPOLIA, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier.

spolia vt [At: NEGULICI / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: lat spoliare, fr spolier] (Liv; c. i. oameni) A lipsi prin forță sau înșelăciune de anumite bunuri sau de anumite drepturi Vz deposeda, jefui, prăda.

SPOLIA, spoliez, vb. I. Tranz. A despuia pe cineva (prin înșelăciune ori prin forță) de avere, fig. de drepturi, de libertăți; a prăda, a jefui. Regimul burghezo-moșieresc îndepărta masele populare de la exercitarea puterii, spolia poporul de drepturi și libertăți și înlesnea jefuirea lui de către moșieri și capitaliști. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 5. – Pronunțat: -li-a.

SPOLIA vb. I. tr. A despuia pe cineva de bunurile pe care le posedă (prin înșelăciune sau cu sila); a jefui, a prăda. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. spolier, cf. lat. spoliare – a jefui].

SPOLIA vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare)

A SPOLIA ~ez tranz. livr. (persoane) A despuia de avere prin exploatare sau prin sustragere; a jumuli. [Sil. -li-a] /<lat. spoliare, fr. spolier

spolià v. a despoia [= fr. spolier].

spoliéz v. tr. (lat. spoliare. V. despoĭ). Despoĭ, jăfuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spolia (a ~) (livr.) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. spoliez (desp. -li-ez), 3 spoliază, 1 pl. spoliem; conj. prez. 1 sg. să spoliez, 3 să spolieze; ger. spoliind (desp. -li-ind)

spolia (a ~) (livr.) (-li-a) vb., ind. prez. 3 spoliază, 1 pl. spoliem (-li-em); conj. prez. 3 să spolieze; ger. spoliind (-li-ind)

spolia vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. spoliez, 3 sg. și pl. spoliază, 1 pl. spoliem (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. spolieze; ger. spoliind (sil. -li-ind)

spolia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. spoliază, ger. spoliind)

spoliez, -liază 3, -lieze 3 conj., -liam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPOLIAT adj. v. deposedat, jefuit, prădat.

spoliat adj. v. DEPOSEDAT. JEFUIT. PRĂDAT.

SPOLIA vb. v. deposeda, jefui, prăda.

spolia vb. v. DEPOSEDA. JEFUI. PRĂDA.

Intrare: spoliat
spoliat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spoliat
  • spoliatul
  • spoliatu‑
  • spoliată
  • spoliata
plural
  • spoliați
  • spoliații
  • spoliate
  • spoliatele
genitiv-dativ singular
  • spoliat
  • spoliatului
  • spoliate
  • spoliatei
plural
  • spoliați
  • spoliaților
  • spoliate
  • spoliatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: spolia
  • silabație: spo-li-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spolia
  • spoliere
  • spoliat
  • spoliatu‑
  • spoliind
  • spoliindu‑
 singular plural
  • spoliază
  • spoliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spoliez
 (să)
  • spoliez
  • spoliam
  • spoliai
  • spoliasem
a II-a (tu)
  • spoliezi
 (să)
  • spoliezi
  • spoliai
  • spoliași
  • spoliaseși
a III-a (el, ea)
  • spoliază
 (să)
  • spolieze
  • spolia
  • spolie
  • spoliase
plural I (noi)
  • spoliem
 (să)
  • spoliem
  • spoliam
  • spoliarăm
  • spoliaserăm
  • spoliasem
a II-a (voi)
  • spoliați
 (să)
  • spoliați
  • spoliați
  • spoliarăți
  • spoliaserăți
  • spoliaseți
a III-a (ei, ele)
  • spoliază
 (să)
  • spolieze
  • spoliau
  • spoliară
  • spoliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spoliat, spoliatăadjectiv

spolia, spoliezverb

  • 1. livresc A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deposeda jefui prăda
    • 1.1. prin extensiune A lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Regimul burghezo-moșieresc îndepărta masele populare de la exercitarea puterii, spolia poporul de drepturi și libertăți și înlesnea jefuirea lui de către moșieri și capitaliști. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 5. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.