3 definiții pentru spițălatic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spițălatic, ~ă a [At: BREZOIANU, A. 303/5 / Pl: ~ici, ~e / E: spiță1 + ~ălatic] (Rar) 1-2 Spițelat (1-2).
spițălát și -átic, -ă adj. (d. spiță). Supțiratic, înalt și slab: un tînăr spițălatic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
spițălatic, spițălatică, adj. (reg.) 1. (despre obiecte) subțire. 2. (despre ființe, oameni) înalt și slab.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spițălatic
spițălatic adjectiv
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)