SPIROGRAF, spirografe, s. n. Aparat care înregistrează mișcările respiratorii și efectuează măsurarea cantitativă a oxigenului inspirat și a dioxidului de carbon expirat. – Din fr. spirographe.

spirograf sn [At: DN² / Pl: ~e / E: fr spirographe] Aparat care înregistrează grafic mișcările respiratorii și le determină volumul și debitul.

SPIROGRAF, spirografe, s. n. Aparat care înregistrează mișcările respiratorii și efectuează măsurarea cantitativă a oxigenului inspirat și a bioxidului de carbon expirat. – Din fr. spirographe.

SPIROGRAF s.n. Spirometru înregistrator. [< fr. spirographe].

SPIROGRAF s. n. spirometru înregistrator. (< fr. spirographe)

spirograf (desp. -ro-graf) s. n., pl. spirografe

spirograf (-ro-graf) s. n., pl. spirografe

spirograf s. n. (sil. -graf), pl. spirografe

SPIRO-₂ „respirație, plămîni”. ◊ L. spiro, are „a respira” > fr. spiro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. spiro-. □ ~graf (v. -graf), s. n., spirometru înregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare a unei curbe care permite măsurarea cantitativă în circuit închis a ventilației pulmonare; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la spirograf; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., metodă de măsurare a capacității pulmonare cu ajutorul spirometrului; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument medical pentru măsurarea capacității de respirație a plămînilor.