3 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPIREA, spiree, s. f. Arbust din familia rozaceelor, înalt până la 2 m, cu ramurile arcuite și flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor, cultivat ca plantă ornamentală (Spiraea vanhouttei). [Pr.: -re-a] – Din fr. spirée, lat. spiraea.

spirea sf [At: DER / P: ~re-a / Pl: ~ee / E: lat Spiraea (vanhottei)] (Bot) Floarea-miresei (Spiraea vanhouttei).

SPIREA s. f. Arbust din familia rozaceelor, înalt până la 2 metri, cu ramurile arcuite și flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor, cultivat ca plantă ornamentală (Spiraea vanhouttei). – Din fr. spirée, lat. spiraea.

SPIREA s. f. arbust din familia rozaceelor, cu frunze ovale și flori albe, dispuse în inflorescențe globuloase. (< fr. spirée, lat. spiraea)

Spirea (Dealul) f. colină în București, unde un viteaz corp de pompieri rezistă atacului Turcilor din 3 Septemvrie 1848.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spirea (desp. -re-a) s. f., g.-d. art. spireei (desp. -re-ei); pl. spiree

!spirea (re-a) s. f., g.-d. art. spireei; pl. spiree

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

spirea s. m. – (Arg.) Carte de joc de trei puncte. Origine necunoscută. Spirea ester nume propriu de persoană, dar nu se vede legătura.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Spir/a, -ca, -ea, -escu, -ești v. Spiridon II A 1. 2.

SIBIRAEA Maxim., SPIREA ALBASTRĂ, fam. Rosaceae, Gen originar din U.R.S.S. (Siberia), China și Europa de S-E, 2 specii de arbuști dioici cu frunze simple, alungit-eliptice, penat-nervate, cu marginea întreagă si flori albe în paniculă terminală, înfrunzită la bază. Carpele concrescute la bază. Foiosire. Parcuri și grădini, poziție insorită sol normal, nu prea uscat.

SPIRAEA L., SPIREA, fam. Rosaceae. Gen originar din sudul Europei, Asia de N, America de N și Occidentală, cca 85 specii, arbuști sub formă, de tufă, tulpini drepte ori arcuit-pendente, de diferite talii, pînă la 2 m. Frunze alterne, caduce, simple, de obicei serate, fără stipele, întregi sau ușor- lobate. Înflorește din primăvară pînă în toamnă. Flori hermafrodite, mici, albe, roz sau roșii (5 petale libere, mai lungi decît cele 5 sepale libere, stamine numeroase la bazâ cu un inel, 5 pistile distincte), dispuse în raceme umbeliforme, corimbe, panicule. Fruct cu 5 folicule dehiscente, cca. 15 semințe.

Intrare: Spirea
Spirea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Spirea
Intrare: spirea
  • silabație: spi-re-a info
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spirea
  • spirea
plural
  • spiree
  • spireele
genitiv-dativ singular
  • spiree
  • spireei
plural
  • spiree
  • spireelor
vocativ singular
plural
Intrare: spirea-albastră
spirea-albastră substantiv feminin articulat
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spirea-albastră
plural
  • spireele-albastre
genitiv-dativ singular
  • spireei-albastre
plural
  • spireelor-albastre
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spirea, spireesubstantiv feminin

  • 1. Arbust din familia rozaceelor, înalt până la 2 m, cu ramurile arcuite și flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor, cultivat ca plantă ornamentală (Spiraea vanhouttei). DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.