11 definiții pentru spinărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPINĂRIE, spinării, s. f. Loc unde cresc mulți spini1, desiș de spini1; spinet, spiniș. – Spin1 + suf. -ărie.

SPINĂRIE, spinării, s. f. Loc unde cresc mulți spini1, desiș de spini1; spinet, spiniș. – Spin1 + suf. -ărie.

spinărie sf [At: TDRG / Pl: ~ii / E: spin1 + -ie] 1-2 Desiș sau mulțime de spini1 Si: mărăciniș, spiniș (1-2), (îvp) mărăcine, (îrg) spinet (1-2), (reg) mărăcinet, spinăriș (1-2). 3 Loc acoperit cu spini1 Si: mărăciniș, spiniș (3), (îvp) mărăcine, (îrg) spinet (3), (reg) mărăcinet, spinăriș (3).

SPINĂRIE, spinării, s. f. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Loc unde cresc mulți spini, desiș de spini. Cristeii rîdeau în ierburile de pe margine; pițigoi ciudoși țiuiau în spinării. SADOVEANU, O. I 315. Plantele folositoare înlocuiesc spinăriile, mlaștinile seacă, păduri apar unde erau nisipuri. id. M. C. 211. O movilă rotunzită de iarbă și apărată de spinărie deasă, ca de-o împrejmuire vie și îndîrjită. C. PETRESCU, R. DR. 54.

SPINĂRIE ~i f. 1) Loc unde cresc mulți spini. 2) Desiș de spini. [G.-D. spinăriei] /spin + suf. ~ărie

spinăríe f. Desiș de spinĭ, spinet: pin ĭerburĭ, pe haturĭ și pin spinăriĭ (Sadov. VR. 1928, 7-8, 14).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spinărie s. f., art. spinăria, g.-d. art. spinăriei; pl. spinării, art. spinăriile (desp. -ri-i-)

spinărie s. f., art. spinăria, g.-d. art. spinăriei; pl. spinării, art. spinăriile

spinărie s. f., art. spinăria, g.-d. art. spinăriei; pl. spinării, art. spinăriile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPINĂRIE s. mărăcini (pl.), mărăciniș, (reg.) mărăcinet, spinăriș, spinet, spiniș. (S-a încurcat în ~.)

SPINĂRIE s. mărăcini (pl.), mărăciniș, (reg.) mărăcinet, spinăriș, spinet, spiniș. (S-a încurcat în ~.)

Intrare: spinărie
spinărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spinărie
  • spinăria
plural
  • spinării
  • spinăriile
genitiv-dativ singular
  • spinării
  • spinăriei
plural
  • spinării
  • spinăriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spinărie, spinăriisubstantiv feminin

  • 1. Loc unde cresc mulți spini, desiș de spini. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cristeii rîdeau în ierburile de pe margine; pițigoi ciudoși țiuiau în spinării. SADOVEANU, O. I 315. DLRLC
    • format_quote Plantele folositoare înlocuiesc spinăriile, mlaștinile seacă, păduri apar unde erau nisipuri. SADOVEANU, M. C. 211. DLRLC
    • format_quote O movilă rotunzită de iarbă și apărată de spinărie deasă, ca de-o împrejmuire vie și îndîrjită. C. PETRESCU, R. DR. 54. DLRLC
etimologie:
  • Spin + sufix -ărie. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.