SPINTARISCOP, spintariscoape, s. n. (Fiz.) Instrument folosit pentru a observa scânteierile produse de unele particule alfa emise de o sursă radioactivă, când lovesc un ecran cu sulfură de zinc. – Din fr. spinthariscope.

spintariscop sn [At: MACAROVICI, CH. 189 / Pl: ~oape / E: fr, eg spinthariscope] (Fiz) Aparat pentru observarea scintilațiilor produse de particulele alfa emise de o sursă radioactivă încorporată, când lovesc un ecran cu sulfură de zinc.

SPINTARISCOP, spintariscoape, s. n. (Fiz.) Instrument folosit pentru a observa scânteierile produse de unele particule emise de o anumită sursă. – Din fr. spinthariscope.

SPINTARISCOP, spintariscoape, s. n. Instrument folosit pentru observarea scînteierilor care se produc cînd anumite raze emise de o substanță radioactivă lovesc un ecran acoperit cu un strat de sulfură de zinc.

SPINTARISCOP s.n. Instrument pentru observarea scînteilor care se produc cînd razele emise de o substanță radioactivă lovesc un ecran acoperit cu un strat de sulfură de zinc. [< fr. spinthariscope, cf. gr. spinther – scînteie, skopein – a examina].

SPINTARISCOP s. n. instrument pentru observarea scânteilor care se produc când razele emise de o substanță radioactivă lovesc în ecran acoperit cu un strat de sulfură de zinc. (< fr. spinthariscope)

spintariscop (desp. -ris-cop/-ri-scop) s. n., pl. spintariscoape

!spintariscop (-ris-cop/-ri-scop) s. n., pl. spintariscoape

spintariscop s. n. (sil. mf. -scop), pl. spintariscoape

SPINTARI- „scînteie, scînteiere”. ◊ gr. spintharis „scînteie” > fr. spinthari-, engl. id., germ. id. > rom. spintari-. □ ~scop (v. -scop), s. n., instrument pentru observarea scînteilor care se produc cînd razele emise de o substanță radioactivă lovesc un ecran acoperit cu un strat de sulfură de zinc.

SPINTARISCOP (< fr. {i}; {s} gr. spinther „scânteie” + skopein „a privi”) s. n. Mic tub opac având la partea superioară o lupă, iar la partea inferioară o sursă radioactivă și un strat de sulfură de zinc, pe care se pot observa scânteieri produse de particulele alfa emise de către sursă; a fost inventat (1904) de fizicianul și chimistul englez Sir William Crookes (1832-1919).