8 definiții pentru spicuț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPICUȚ, spicuțuri, s. n. (Rar) Spiculeț. – Spic + suf. -uț.

SPICUȚ, spicuțuri, s. n. (Rar) Spiculeț. – Spic + suf. -uț.

spicuț sn [At: BREZOIANU, A. 104/5 / Pl: ~i / E: spic + -uț] 1-2 (Pop; șhp) Spiculeț (1-2).

SPICUȚ, spicuțuri, s. n. (Rar) Spiculeț. Cînd a crește grîu-n tindă, Cu spicuțu pînă-n grindă. POP.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spicuț (rar) s. n., pl. spicuțuri

spicuț (rar) s. n., pl. spicuțuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPICUȚ s. v. spiculeț, spicușor.

Intrare: spicuț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicuț
  • spicuțul
  • spicuțu‑
plural
  • spicuțuri
  • spicuțurile
genitiv-dativ singular
  • spicuț
  • spicuțului
plural
  • spicuțuri
  • spicuțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spicuț, spicuțurisubstantiv neutru

  • 1. rar Spiculeț, spicușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd a crește grîu-n tindă, Cu spicuțu pînă-n grindă. POP. DLRLC
etimologie:
  • Spic + sufix -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.