8 definiții pentru spicuitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPICUITOR, -OARE, spicuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care spicuiește. [Pr.: -cu-i-] – Spicui + suf. -tor.

spicuitor, ~oare [At: ASACHI, S. L. I, 111/ P: ~cu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: spicui + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care adună spicele (1) rămase după secerat. 3 smf (Fig) Persoană care spicuiește (11).

SPICUITOR, -OARE, spicuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care spicuiește. [Pr.: -cu-i-] – Spicui + suf. -tor.

SPICUITOR, -OARE, spicuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care spicuiește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spicuitor (rar) (desp. -cu-i-) s. m., pl. spicuitori

spicuitor (rar) (-cu-i-) s. m., pl. spicuitori

spicuitor s. m. (sil. -cu-i-), pl. spicuitori

Intrare: spicuitor
  • silabație: spi-cu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicuitor
  • spicuitorul
  • spicuitoru‑
plural
  • spicuitori
  • spicuitorii
genitiv-dativ singular
  • spicuitor
  • spicuitorului
plural
  • spicuitori
  • spicuitorilor
vocativ singular
  • spicuitorule
plural
  • spicuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spicuitor, spicuitorisubstantiv masculin
spicuitoare, spicuitoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care spicuiește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Spicui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.