7 definiții pentru spicuială
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPICUIALĂ, spicuieli, s. f. (Rar) Spicuire. – Spicui + suf. -eală.
spicuială sf [At: DDRF / P: ~cu-ia~ / Pl: ~ieli / E: spicui + -eală] 1-2 (Rar) Spicuire (1-2). 3 (Pop; ccr) Vârful în formă de spic (1) al clăii sau al stogului de grâu, făcut cu snopii așezați cu spicele în afară ca să se poată scurge apa de ploaie Si: coamă (16), vârf .
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPICUIALĂ, spicuieli, s. f. Spicuire. – Spicui + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPICUIALĂ, spicuieli, s. f. Spicuire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spicuială (rar) s. f., g.-d. art. spicuielii; pl. spicuieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spicuială (rar) s. f., g.-d. art. spicuielii; pl. spicuieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spicuială s. f., g.-d. art. spicuielii; pl. spicuieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: spicuială
spicuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
spicuială, spicuielisubstantiv feminin
- 1. Spicuire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: spicuire
etimologie:
- Spicui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09