spiccato av [At: DER / E: it spiccato] (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale la instrumentele cu coarde și arcuș) Sacadat, prin desprinderea arcușului de coardă după fiecare notă.

SPICCATO adv. (Muz.; ca indicație de execuție a unei piese la instrumentele cu coarde) Sacadat, săltînd arcușul după fiecare notă. V. staccato. [< it. spiccato].

SPICCATO adv. (muz.; la instrumentele cu coarde) sacadat, săltând arcușul după fiecare notă. (< it. spiccato)

spiccato (muz.) (it.) adv.

spiccato (it.) adv.

spiccato adv.

spiccato (cuv. it. „izbitor, scurt, desprins”), specialitate a tehnicii de mână dreaptă, în care pentru fiecare sunet, arcușul* este aruncat, descriind un arc de cerc la care coarda devine tangentă. Punctul de atingere creează sunete scurte, sprintene, folosite în rondouri*, tarantele*, în general în mișcări rapide. Se execută la mijlocul arcușului, iar în mișcări moderate sub mijloc. Se notează cu un punct* deasupra notei sau cu indicația abrev. s. spicc.