4 definiții pentru spectroheliogramă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spectroheliogramă sf [At: DN3 / P: ~li-o~ / Pl: ~me / E: fr spectrohéliogramme] Fotografie a Soarelui obținută cu ajutorul spectroheliografului.
SPECTROHELIOGRAMĂ s.f. Fotografie a Soarelui obținută cu ajutorul spectroheliografului. [Pron. -li-o-. / < fr. spectrohéliogramme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPECTROHELIOGRAMĂ s. f. fotografie a Soarelui obținută cu spectroheliograful. (< fr. spectrohéliogramme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SPECTRO- „spectru, spectral”. ◊ L. spectrum „apariție, arătare” > fr. spectro-, engl. id., germ. spektro- > rom. spectro-. □ ~bologramă (v. bolo-, v. -gramă), s. f., curbă care reprezintă repartiția energiei, exprimată în unități relative, în funcție de lungimea de undă; ~bolometru (v. bolo-, v. -metru1), s. n., tip de bolometru cu care se determină intensitatea și repartiția energiei la limita superioară a atmosferei; ~colorimetru (v. colori-, v. -metru1), s. n., 1. Instrument medical pentru determinarea discromatopsiei. 2. Instrument cu care se pot face determinări colorimetrice cu radiații de mai multe lungimi de undă; ~fotometrie (v. foto-, v. -metrie1), s. f., capitol al spectrometriei care se ocupă cu determinarea intensității radiațiilor monocromatice într-un spectru; ~fotometru (v. foto-, v. -metru1), s. n., instrument optic folosit în spectrofotometrie; ~graf (v. -graf), s. n., instrument utilizat la înregistrarea fotografică a spectrului luminii; ~grafie (v. -grafie), s. f., studiere a spectrelor luminii cu ajutorul spectrografului; ~gramă (v. -gramă), s. f., fotografiere a unui spectru obținută cu ajutorul spectrografului; ~heliograf (v. helio-, v. -graf), s. n., spectrograf special pentru fotografierea soarelui în lumină monocromatică; ~heliogramă (v. helio-, v. -gramă), s. f., fotografie a soarelui obținută cu ajutorul spectroheliografului; ~helioscop (v. helio-, v. -scop), s. n., instrument folosit pentru observarea vizuală a soarelui în lumină monocromatică; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Tehnică de măsurare a liniilor spectrelor și a lungimilor de undă. 2. Comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru studiul spectrelor prin măsurarea intensității fiecărei radiații monocromatice din spectru. 2. Instalație complexă folosită în fizica nucleară pentru studierea spectrului de viteză sau de energii ale particulelor; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic folosit pentru observarea spectrelor luminoase; ~scopie (v. -scopie), s. f., 1. Parte a opticii care studiază spectrele luminoase. 2. Capitol al fizicii nucleare care se ocupă cu studiul spectrelor energetice ale radiațiilor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
spectroheliogramă, spectroheliogramesubstantiv feminin
- 1. Fotografie a Soarelui obținută cu ajutorul spectroheliografului. DN
etimologie:
- spectrohéliogramme DN