Alpinia speciosa (Wendl.) K. Schum. (syn. A. nutans Rose.). Specie cu flori (caliciul alb-campanulat, corolă albă, buză ovată, trilobată, cu marginea rulată, galbenă cu pete și dungi roșii, mari) frumoase, atîrnînde. Frunze lanceolate, pubescente pe margini. Plantă înaltă pînă la 3 m.

Argyreia speciosa Sw. Specie care înflorește vara. Flori campanulate de culoare roz-închis, așezate în paniculă. Frunze cordiforme, cu nervuri proeminente pe partea inferioară, argintii-tomentoase. Tijele florale și caliciul pîsloase. Plantă cățărătoare de cca 6,5 m înălțime.

Banksia speciosa R. Br. Specie cu flori în spice foarte dense și uniforme, pe o tufă foarte ramificată cu frunze lungi de 25-30 cm.

Browallia speciosa Hook. (syn. B. malor hort.). Specie care înflorește vara. Flori (sepale lungi cu vîrf ascuțit, marginea corolei segmentată în 5 lobi egali, rotunjiți, albaștri în interior, la bază albi, cilindrul corolei cca 3 cm lungime) singulare, în axa frunzei. Semitufă (25-50 cm înălțime) ramificată de la bază, glabră. Frunze (cca 40 cm lungime) verzi-închis, lanceolate. Plantă înaltă de cca 60 cm (Pl. 14, fig. 79).

Catalpa speciosa Warder. Specie ce înflorește vara. Flori albe-gălbui în panicul pauciflor, cca 15 cm lungime. Frunze (cca 30 cm lungime) lung-pețiolate (cca 15 cm lungime), ovate, vîrf lung-acuminat, puțin cordate la bază, pe partea inferioară pubescente, fără miros. Fructul, o capsulă pînă la cca 35 cm lungime, cu pereții groși, sămînță lată. Arbore (cca 30-35 m înălțime), coroană piramidală, tulpină erectă, scoarță cenușie-închis, ritidom în plăci groase.

Chaenomeles speciosa Nakai (syn. C. japonica Spach; Cydonia japonica Loisel.). Specie ce înflorește primăvara. Flori mari (cca 4 cm diametru) în formă de cupă, roșii-stacojii. Arbust, cca 2 m înălțime.

Coelogyne speciosa Lindl. Specie care înflorește aproape tot anul. Flori (label în interior cu un desen și pete castanii) galbene-verzui, 3 pe un peduncul pendent. Are o singură frunză îngust-eliptică pe pseudobulbi ovali.

Correa speciosa Ait. (syn. C. cardinalis F. v. Muell.). Specie care înflorește primăvara. Peduncul cu o singură floare cilindrică, pendentă, roșie-aprins cu vîrfuri verzi, caliciu acoperit cu păr dens, ruginiu. Frunze pieloase, lat-ovate sau eliptic-lanceolate, cu vîrf bont, nedentat, cu marginea îndoită în afară, partea inferioară verde-pal, cea superioară verde. Arbust (1,5-2 m înălțime). Ramurile în partea inferioară a frunzelor acoperite cu păr dens, ruginiu.

Coryanthes speciosa Hook. Specie care înflorește vara, 2-3 flori în inflorescență, petalele interioare galbene-deschis ca și cele exterioare, subțiri, liniare, înclinate, în formă de spirală, cele laterale ovate, cea centrală, lanceolată, labei galben-maro, fără pete.

Hebe speciosa Cock. et All. Specie care înflorește în aug.-oct. Flori mari, în raceme compacte, situate în axila frunzelor, de culori diferite (mov în degradeu, roz, purpuriu-albăstrui-întunecat, roșu-purpuriu roz-lavand etc.).

Hymenocallis speciosa Salisb. Specie care înflorește în toate anotimpurile, mai ales toamna.: Flori mari, albe, odorante, cca 12, așezate în umbelă cu peduncul scurt, iar fiecare floare are un peduncul gri-verde, plat. Cilindrul floral verde, cu diviziuni înguste, coronulă infundibuliformă, dentată, stamine libere, mai lungi decît coronula, antere liniare, lungi de 1-2 cm și stil de aceeași lungime cu petalele. Tulpină înaltă de 30-45 cm, bulb globulos, gros de cca 12 cm, frunze liniar-lanceolate cu vîrf ascuțit, scurt-pețiolate.

Oenothera speciosa Nutt. [syn. Xylopleurum speciosum (Nutt.) Raim]. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (sepale acuminate, mai lungi decît tubul floral) albe cu nervuri galbene-verzui, cca 4 cm diametru. Frunze verzi, oblong-lanceolate, la bază penate și dentate. Plantă erbacee, înaltă, tulpină erectă, uneori repentă, gri-pubescentă.

Rudbeckia speciosa Wenderoth (syn. R. newmannii hort.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori radiale ligulate, terminate cu 2 sau 3 dinți, galbene, portocalii, cele ale discului purpurii-închis. Foliolele involucrului liniare, dispuse pe 2 rînduri. Frunzele bazale pețiolate, ovat-ascuțite, cele caulinare sesile, lat-lanceolate, dentate. Tulpinile aspre, păroase, ca și frunzele, pînă la 0,50 m înălțime, ramificate în partea superioară.

Sinningia speciosa (Lodd.) Benth. et Hook. (syn. Gloxinia speciosa Lodd.). Specie care înflorește în iun.-aug. Flori mari (caliciu cu sepale lung-ascuțite, corolă mare, aproape campanulată, ca o trompetă lungă pînă la 5 cm, albastră-violetă, catifelată) pe pedunculi cărnoși, fragili, mai lungi decît frunzele. Frunze ovate, ovat-lunguiețe, la bază mai mult sau mai puțin roșietice. Tulpină scurtă, sau lipsește, pînă Ia 20 cm înălțime, cu tubercul sferic. Această specie a dat naștere la numeroși hibrizi (Pl. 67, fig. 375).

Telekia speciosa (Schreb.), Baumg. (syn. Buphthalmum speciosum SChreb.). Specie care înflorește vara. Flori galbene (cele radiale foarte înguste), dispuse în capitule mări. înconjurate, la bază, de un involucru cu foliolele imbricate, la bază pieloase, vîrf îndoit în exterior, lung-pedunculate, reunite în corimb rar. Frunze foarte mari, alterne, ovat-lunguiețe, cele inferioare pețiolate, cu virf ascuțit, dublu-serate, cele superioare sesile, rotunde la bază sau cordiforme și ampiexicaule, serate, pe partea inferioară pubescente, pe cea superioară glabre. Plantă erbacee, perenă, tulpină rigidă, lipsită de flexibilitate, puțin ramificată spre vîrf, cca 2 m înălțime, viguroasă, pubescentă, deseori roșie-maro.

Ursinia speciosa DC. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (cele ale discului galbene, cele radiale galbene cu o pată neagră la bază) în capitule, pe pedunculi pînă la 8,5 cm lungime. Frunze alterne, dublu-penate, cu segmente liniare. Plantă anuală, tufoasă, cu tulpină pînă la 45 cm înălțime, erectă.