SPAȚIONÁUT s. m. călător în spațiul cosmic; astronaut. (< fr. spationaute)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

spaționaút s.m. (astr.) Călător în spațiul cosmic, astronaut ◊ „Specialiștii au evaluat la peste 15000 numărul acestor spaționauți fără orbită stabilă.” I.B. 15 XI 85 p. 4 (cf. fr. spationaute, după aéronaute; PR 1962)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink