SPĂLĂTÓR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPĂLĂTÓR1 ~oáre n. 1) Încăpere special amenajată pentru spălat. 2) Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. 3) Obiect sau o bucată de pânză, cu care se spală vasele. /a spăla + suf. ~ător
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPĂLĂTÓR2 ~i m. Muncitor specializat în operații de spălare a unor materiale. /a spăla + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPĂLĂTÓR s. 1. lavoar. (~ comun.) 2. (reg.) văluș. (~ de vase din pânză, sârmă etc.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPĂLĂTÓR s. v. albie, copaie, covată.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
spălătór (persoană) s. m., pl. spălătóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
spălătór (obiect, instalație) s. n., pl. spălătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPĂLĂTOÁRE s. v. lighean, spălătoreasă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
finisór-spălătór s.m. ◊ „Întreprinderea Integrată de Lână Constanța primește înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: finisori-spălători [...]” Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor + spălător)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
spălătór-ungătór aúto s.m. Persoană încadrată pentru a spăla și gresa mașinile ◊ „Banca Națională a Republicii Socialiste România [...] încadrează mecanic auto și spălător-ungător auto.” R.l. 27 XII 77 p. 4 (din spălător + ungător auto)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
URSULEȚ SPĂLĂTOR s. m. v. raton.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink