SPĂLĂCITÚRĂ, spălăcituri, s. f. (Rar) Obiect spălăcit, decolorat. – Spălăci + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

spălăcitúră, spălăcitúri, s.f. 1. (înv.) decolorare. 2. (înv.) obiect decolorat. 3. (reg.) spălătură. 4. (înv.; în sintagmă) spălăcitură de ploscă = poșircă. 5. (înv.) lichid diluat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

spălăcitúră s. f., g.-d. art. spălăcitúrii; pl. spălăcitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink