2 definiții pentru spăimântăcios
Explicative DEX
spăimântăcios, ~oasă av, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~oși, ~oase / E: spăimânta + -ăcios] (Înv) 1-2 (În mod) înspăimântător.
Arhaisme și regionalisme
spăimântăcios, spăimântăcioasă, adj. (înv.) înspăimântător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spăimântăcios
spăimântăcios adjectiv
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)