SOTNIE, sotnii, s. f. Veche unitate de cavalerie căzăcească compusă din o sută de soldați. – Din rus. sotnea.

sotnie sf [At: BARCIANU / Pl: ~ii / E: rs сотня] Veche unitate de cavalerie căzăcească alcătuită din o sută de soldați.

SOTNIE, sotnii, s. f. Veche unitate de cavalerie căzăcească compusă din o sută de oameni. – Din rus. sotnea.

SOTNIE, sotnii, s. f. (Învechit și arhaizant) Unitate de cavalerie de cazaci (numărînd o sută de soldați). De la Ostrovul Moldovenilor aveau a se ridica treizeci de sotnii și două sute patruzeci și cinci de căruțe de război. SADOVEANU, N. P. 313.

SOTNIE ~ i f. Unitate de cavalerie căzăcească compusă din o sută de oameni. /<rus. sotnea

sotnie f. escadron căzăcesc: o sotnie de Cazaci CR. [Rus. SOTNIĬA, lit. centurie].

sótnie f. (rus. sótnĕa, o sută de oamenĭ, de lucrurĭ, d. sto, o sută). Escadron rusesc. - Și sótnă f, pl. e (Amintirile Col. Solomon Oltean, Văleniĭ de Munte, 1910, 34 și 48).

sotnie (desp. -ni-e) s. f., art. sotnia (desp. -ni-a), g.-d. art. sotniei; pl. sotnii, art. sotniile (desp. -ni-i-)

sotnie (-ni-e) s. f., art. sotnia (-ni-a), g.-d. art. sotniei; pl. sotnii, art. sotniile (-ni-i-)

sotnie s. f. (sil. -ni-e), art. sotnia (sil. -ni-a), g.-d. art. sotniei; pl. sotnii, art. sotniile (sil. -ni-i-)

sotnie (-ii), s. f. – Escadron de soldați ruși. Rus. sotnja. – Der. sotnic, s. m. (căpitan; Mod., paznic de turn), din rus. sotnik.