3 definiții pentru soretiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
suretiu sn [At: KLEIN, D. 434 / V: suret, sureț, siret, siretiu / Pl: ~uri / E: mg szüret] (Reg) Recoltare a viei.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SORETIU s. v. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strângere, strâns.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suretiu s. v. ADUNARE. ADUNAT. CULEGERE. CULES. RECOLTARE. RECOLTAT. RECOLTĂ. STRÎNGERE. STRÎNS.[1]
- Posibilă variantă pentru cuv. soretiu. Vezi Sinonime2002 — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: soretiu
soretiu substantiv neutru
substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)