dexonline

2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

sorbăcăi vt(a) [At: D. ZAMFIRESCU, T. S. 10 / V: ~ălc~, ~bâcâi, ~bec~, ~boc~ / Pzi: sorbăcăi, ~esc / E: sorbi + -ecăi] (Reg) A sorbi repede și cu zgomot.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

sorbălcăi v vz sorbăcăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

sorbâcâi v vz sorbăcăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

sorbecăi v vz sorbăcăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

sorbocăi v vz sorbăcăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Arhaisme și regionalisme

sorbăcăi, sorbăcăi și sorbăcăiesc, vb. IV (reg.) a sorbi repede și cu zgomot; a clefăi, a plescăi.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: sorbăcăire

sorbăcăire

infinitiv lung (IL107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	sorbăcăire	sorbăcăirea
nominativ-acuzativ	plural	sorbăcăiri	sorbăcăirile
genitiv-dativ	singular	sorbăcăiri	sorbăcăirii
genitiv-dativ	plural	sorbăcăiri	sorbăcăirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: sorbăcăi

sorbăcăi verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a

verb (V343)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) sorbăcăi	sorbăcăire	sorbăcăit sorbăcăitu‑	sorbăcăind sorbăcăindu‑	singular	plural
		(a) sorbăcăi	sorbăcăire	sorbăcăit sorbăcăitu‑	sorbăcăind sorbăcăindu‑	sorbăcăie	sorbăcăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	sorbăcăi	(să) sorbăcăi	sorbăcăiam	sorbăcăii	sorbăcăisem
	a II-a (tu)	sorbăcăi	(să) sorbăcăi	sorbăcăiai	sorbăcăiși	sorbăcăiseși
	a III-a (el, ea)	sorbăcăie	(să) sorbăcăie	sorbăcăia	sorbăcăi	sorbăcăise
plural	I (noi)	sorbăcăim	(să) sorbăcăim	sorbăcăiam	sorbăcăirăm	sorbăcăiserăm sorbăcăisem
	a II-a (voi)	sorbăcăiți	(să) sorbăcăiți	sorbăcăiați	sorbăcăirăți	sorbăcăiserăți sorbăcăiseți
	a III-a (ei, ele)	sorbăcăie	(să) sorbăcăie	sorbăcăiau	sorbăcăiră	sorbăcăiseră

sorbăcăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (V408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) sorbăcăi	sorbăcăire	sorbăcăit sorbăcăitu‑	sorbăcăind sorbăcăindu‑	singular	plural
		(a) sorbăcăi	sorbăcăire	sorbăcăit sorbăcăitu‑	sorbăcăind sorbăcăindu‑	sorbăcăiește	sorbăcăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	sorbăcăiesc	(să) sorbăcăiesc	sorbăcăiam	sorbăcăii	sorbăcăisem
	a II-a (tu)	sorbăcăiești	(să) sorbăcăiești	sorbăcăiai	sorbăcăiși	sorbăcăiseși
	a III-a (el, ea)	sorbăcăiește	(să) sorbăcăiască	sorbăcăia	sorbăcăi	sorbăcăise
plural	I (noi)	sorbăcăim	(să) sorbăcăim	sorbăcăiam	sorbăcăirăm	sorbăcăiserăm sorbăcăisem
	a II-a (voi)	sorbăcăiți	(să) sorbăcăiți	sorbăcăiați	sorbăcăirăți	sorbăcăiserăți sorbăcăiseți
	a III-a (ei, ele)	sorbăcăiesc	(să) sorbăcăiască	sorbăcăiau	sorbăcăiră	sorbăcăiseră

sorbălcăi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sorbâcâi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sorbecăi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sorbocăi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)