14 definiții pentru sor, sor (inv.)   declinări

SOR1 s. f. v. soră.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR2, sori, s. m. (Bot.) Grupare de sporangi situată pe fața inferioară a frunzelor la ferigi. – Din fr. sore.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR s.m. (Bot.) Grup de sporangi situați pe dosul frunzei de ferigă. [< fr. sore, cf. gr. soros – grămadă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR s. m. grup de sporangi pe dosul frunzelor, la ferigi. (< fr. sore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR s. v. șorici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sor1, sori, s.m. (reg.) fiecare dintre grinzile groase așezate pe părțile laterale ale coșului de pescuit, pentru susținerea pereților acestuia.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sor (-ruri), s. n. – Piele rasă de porc. Origine incertă. Probabil trebuie admisă o formă vulgară sūs, *sūris „porc”, (în loc de sūs, suis), ca mus, mūris, ōs, ōris etc. Der. din lat. *sūbĕr „plută” (Candrea; Scriban) nu pare posibilă. Se folosește în Tran. și Maram.Der. șorici (var. șoric, Mold. cioric(i), Banat sor()lic), s. n. (piele rasă de porc), care trebuie să provină din lat. vulgară suericulum, cuvînt ce apare în notele tironiene, fără explicație, între diferitele feluri de produse porcine (după Cihac, II, 341, din pol. skwarek, sb., cr. čvarek „jumări”; după Graur 188, din țig. čor „barbă”).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sor s. m., pl. sori
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLOAREA-SÓRULUI s. v. păpădie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FRATE-CU-SÓR s. v. sor-cu-frate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR-CU-FRÁTE s. (BOT.; Melampyrum nemorosum) (reg.) carpenă, ciormoiag, miazănoapte, scrab, frate-cu-sor, grâul-prepelițelor, grâu-negru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOR-CU-FRÁTE s. v. ciormoiag, condroniu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sor-cu-fráte s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SOR (gr. soros, „grămadă”) s. m. Grup compact de sporangi așezat pe fața inferioară a frunzelor mature la ferigi. În funcție de specie, pot fi liniari, rotunzi, oblongi sau eliptici, dispuși de obicei în șiruri regulate, uneori foarte deși, acoperind în mare parte suprafața frunzei.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink