SOPÓR s. n. (Med.) Stare patologică de somnolență. – Din fr. sopor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOPÓR s.n. (Med.) Stare de somnolență vecină cu coma. [< fr. sopor, cf. lat. sopor].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOPÓR s. n. stare de somnolență patologică în care contactul cu ambianța se face dificil, fiind întrerupt de perioada de somn. (< fr., lat. sopor)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sopór s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șopór, șopoáre, s.n. (reg.) torent, puhoi.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOPORU DE CÂMPIE, sat în com. Frata, jud, Cluj, menționat documentar în 1213. Aici au fost descoperite un cimitir daco-roman din sec. 2-3 și o importantă așezare daco-romană din sec. 5.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink