opțiuni
  • info
2 intrări
25 de definiții

Explicative DEX

sontic, ~ă a [At: GT (1839), 154/16 / Pl: ~ici, ~ice / E: lat sonticus] (Ltî; Trs) Important.

ȘONTÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. – Din magh. sántika.

ȘONTÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. – Din magh. sántika.

șontâc i [At: POLIZU / V: (reg) ~tic, ~trâc, șort~, șotâng / E: șont2 + -ăc cf mg sántika] (Reg; rep) Cuvânt care sugerează mersul greoi, șchiopătat2 (3) al cuiva Si: (reg) șchiopârc, șoltâc, șonc1, șovâlc, știopâlc.

șontic i vz șontâc

șontrâc i vz șontâc

șortâc i vz șontâc

șotâng1 i vz șontâc

ȘONTÎC adv. (În legătură cu verbe de mișcare, mai ales repetat) Cuvînt care redă mersul șchiopătat, șovăitor, greoi al unei ființe. Și-a luat ziua bună și-a pornit îndată, șontîc-șontîc. GALAN, Z. R. 371. Șontîc-șontîc venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. Tocmai la isprăvit, șontîc-șontîc, veni și un cîntăreț șchiop. DELAVRANCEA, la TDRG. A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi. CARAGIALE, O. III 58.

ȘONTÂC interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda mersul șonticăit al unui șchiop). /șont + suf. ~âc

șontâc! int. ce imită mersul șchiopului: șontâc-șontâc venia și el POP. [V. șonț].

șontîc și șoltîc interj. (ung. sántika, șchĭop. V. șovîlc). Sud. Șchĭopătînd: venea și el șontîc-șontîc. – În nord și șortîc (Șez. 32, 78), șotîng și șchĭopîrc (d. șchĭop); în Bîrsa și șontrîc. V. saĭtoc și țopîc.

șontrîc, V. șontîc.

șortîc, V. șontîc.

șotîng, V. șontîc.

Ortografice DOOM

+șontâc2/șontâc-șontâc adj. invar., adv. (mers ~, a merge ~)

șontâc/șontâc-șontâc interj.

șontâc-șontâc v. șontâc

!șontâc/șontâc-șontâc interj.

șontâc-șontâc v. șontâc

șontâc interj.

șontâc-șontâc (șontâc, șontâc) interj.

Argou

a merge șontâc-șontâc expr. a șchiopăta.

Sinonime

ȘONTÂC interj. șovâlc!, (reg.) hodâc!, șchiopârc!, șoltâc!, șonc!

ȘONTÎC interj. șovîlc!, (reg.) hodîc!, șchiopîrc!, șoltîc!, șonc!

Arhaisme și regionalisme

sontic, sontică, adj. (înv. și reg.) important.

Intrare: sontic
sontic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sontic
  • sonticul
  • sonticu‑
  • sontică
  • sontica
plural
  • sontici
  • sonticii
  • sontice
  • sonticele
genitiv-dativ singular
  • sontic
  • sonticului
  • sontice
  • sonticei
plural
  • sontici
  • sonticilor
  • sontice
  • sonticelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șontâc
șontâc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • șontâc
șortâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șontâc-șontâc interjecție
interjecție (I10)
  • șontâc-șontâc
șontrâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șontic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șontâcinterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hodâc șchiopârc șoltâc șonc șovâlc
    • format_quote Și-a luat ziua bună și-a pornit îndată, șontîc-șontîc. GALAN, Z. R. 371. DLRLC
    • format_quote Șontîc-șontîc venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. DLRLC
    • format_quote Tocmai la isprăvit, șontîc-șontîc, veni și un cîntăreț șchiop. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
    • format_quote A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi. CARAGIALE, O. III 58. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.