opțiuni
  • info

2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sontic, ~ă a [At: GT (1839), 154/16 / Pl: ~ici, ~ice / E: lat sonticus] (Ltî; Trs) Important.

ȘONTÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. – Din magh. sántika.

ȘONTÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. – Din magh. sántika.

șontâc i [At: POLIZU / V: (reg) ~tic, ~trâc, șort~, șotâng / E: șont2 + -ăc cf mg sántika] (Reg; rep) Cuvânt care sugerează mersul greoi, șchiopătat2 (3) al cuiva Si: (reg) șchiopârc, șoltâc, șonc1, șovâlc, știopâlc.

șontic i vz șontâc

șontrâc i vz șontâc

șortâc i vz șontâc

șotâng1 i vz șontâc

ȘONTÎC adv. (În legătură cu verbe de mișcare, mai ales repetat) Cuvînt care redă mersul șchiopătat, șovăitor, greoi al unei ființe. Și-a luat ziua bună și-a pornit îndată, șontîc-șontîc. GALAN, Z. R. 371. Șontîc-șontîc venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. Tocmai la isprăvit, șontîc-șontîc, veni și un cîntăreț șchiop. DELAVRANCEA, la TDRG. A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi. CARAGIALE, O. III 58.

ȘONTÂC interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda mersul șonticăit al unui șchiop). /șont + suf. ~âc

șontâc! int. ce imită mersul șchiopului: șontâc-șontâc venia și el POP. [V. șonț].

șontîc și șoltîc interj. (ung. sántika, șchĭop. V. șovîlc). Sud. Șchĭopătînd: venea și el șontîc-șontîc. – În nord și șortîc (Șez. 32, 78), șotîng și șchĭopîrc (d. șchĭop); în Bîrsa și șontrîc. V. saĭtoc și țopîc.

șontrîc, V. șontîc.

șortîc, V. șontîc.

șotîng, V. șontîc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+șontâc2/șontâc-șontâc adj. invar., adv. (mers ~, a merge ~)

șontâc/șontâc-șontâc interj.

șontâc-șontâc v. șontâc

!șontâc/șontâc-șontâc interj.

șontâc-șontâc v. șontâc

șontâc interj.

șontâc-șontâc (șontâc, șontâc) interj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘONTÂC interj. șovâlc!, (reg.) hodâc!, șchiopârc!, șoltâc!, șonc!

ȘONTÎC interj. șovîlc!, (reg.) hodîc!, șchiopîrc!, șoltîc!, șonc!

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sontic, sontică, adj. (înv. și reg.) important.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a merge șontâc-șontâc expr. a șchiopăta.

Intrare: sontic
sontic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sontic
  • sonticul
  • sonticu‑
  • sontică
  • sontica
plural
  • sontici
  • sonticii
  • sontice
  • sonticele
genitiv-dativ singular
  • sontic
  • sonticului
  • sontice
  • sonticei
plural
  • sontici
  • sonticilor
  • sontice
  • sonticelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șontâc
șontâc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • șontâc
șortâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șontâc-șontâc interjecție
interjecție (I10)
  • șontâc-șontâc
șontrâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șontic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șontâcinterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hodâc șchiopârc șoltâc șonc șovâlc
    • format_quote Și-a luat ziua bună și-a pornit îndată, șontîc-șontîc. GALAN, Z. R. 371. DLRLC
    • format_quote Șontîc-șontîc venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. DLRLC
    • format_quote Tocmai la isprăvit, șontîc-șontîc, veni și un cîntăreț șchiop. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
    • format_quote A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi. CARAGIALE, O. III 58. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.