SONICITÁTE s. f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide. – Sonic + suf. -itate.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SONICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care se ocupă cu transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibrații elastice care se propagă în masa acestora. [Pl. -tăți. / < sonic + -itate].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SONICITÁTE s. f. ramură a fizicii care studiază transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibrații elastice ce se propagă în masa acestora. (< sonic + -itate)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sonicitáte s. f., g.-d. art. sonicității
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SONICITÁTE (‹ fr. {i}) s. f. Disciplină tehnică al cărei obiect de studiu îl constituie transmiterea energiei mecanice prin intermediul vibrațiilor și al undelor elastice în masa lichidelor sau a solidelor; are aplicații în sondajul de mare adâncime, în construcția sistemelor de transmisie pe avioane și nave etc. Creatorul s. este omul de știință român (George) Gogu Constantinescu (1912).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SONICITATE ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul transmiterii energiei mecanice din fluide prin vibrații sau unde elastice longitudinale care se propagă în masa acestora.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink