SOMON, somoni, s. m. Pește teleostean răpitor marin din familia salmonidelor, lung de 1-1,5 m și cu greutatea de 25-30 kg, cu carnea de culoare roz, foarte gustoasă, care migrează vara în fluvii pentru a-și depune icrele (Salmo salar). – Din fr. saumon.

somon² sn [At: VALIAN, V. / Pl: ~oane / E: tc somun] 1 (Tcî) Pâine de calitate inferioară. 2 (Reg) Turtă mică.

somon¹ sm [At: CARAGIALE, O. III, 155 / Pl: ~i / E: fr saumon] 1 Pește răpitor din familia salmonidelor, cu lungimea de 1-1,5 m și greutatea între 25 și 30 kg, cu carnea de culoare roz, foarte gustoasă, care trăiește în mările nordice (Salmo salar). 2 Carnea somonului¹ (1) preparată pentru consum alimentar.

SOMON, somoni, s. m. Pește teleostean răpitor marin din familia salmonidelor, lung de 1-1,5 m și cu greutatea de 25-30 kg, care intră vara în fluvii pentru a-și depune icrele (Salmo salar). – Din fr. saumon.

SOMON, somoni, s. m. Pește răpitor care trăiește în Marea Nordului, (vara intră în fluvii pentru a-și depune icrele); are carnea de culoare roz (Salmo salar). Îl avertiza că s-a epuizat provizia de... icre tescuite, somon afumat și lichior. C. PETRESCU, O. P. II 142.

SOMON s.m. Pește răpitor de mare, care intră vara în rîuri pentru a-și depune icrele și care are o carne de culoare roz, foarte grasă. [< fr. saumon].

SOMON s. m. pește teleostean răpitor marin, care intră vara în râuri pentru a-și depune icrele, cu o carne roz, grasă. (< fr. soumon)

SOMON ~i m. Pește marin răpitor, de talie medie, cu corpul fusiform, apreciat pentru carnea și icrele (roșii), pe care le depune în râuri. /<fr. saumon

somon n. pâine întreagă: nu-i nebun cine mănâncă șapte somoane, ci cel ce i le dă. [Turc. SOMUN, pâine ordinară].

somon m. pește lung de aproape un metru, a cărui carne roșiatică e excelentă la gust, dar se mistuiește cu anevoie (Salmo communis): somon afumat (= fr. saumon).

1) *somón m. V. salmon.

2) somón n., pl. oane (turc. somun, pîne neagră rătundă, sîrb. bg. somun). Pîne mare (numaĭ în loc, rară și ĭa: nu-ĭ nebun cine mănîncă șapte somoane, cĭ cine i le dă).

* salmón m. (lat. salmo, salmónis; fr. saumon. V. somn 2). Un pește din familia păstrăvuluĭ și trăitor pin vestu Eŭropeĭ (Ajunge pînă la o lungime de doĭ metri și trăĭește ĭarna în mărĭ, și vara în rîurĭ). – Maĭ des somon (după fr.).

somon s. m., pl. somoni

somon s. m., pl. somoni

somon s. m., pl. somoni

somon (-oane), s. n. – Pîine, bucată de pîine. – Mr. sumună. Tc. somon (Șeineanu, II, 326; Lokotsch 1926), cf. alb., bg., sb. somun.

somon (-ni), s. m. – Pește marin (Salmo salar). – Var. salmon. Fr. saumon, var. din it. salmone.

somon, somoane, s.n. 1. (înv.) pâine de calitate inferioară. 2. (reg.) turtă mică; colac.

SOMÓN (< fr.) s. m. Pește teleostean, răpitor, din familia salmonide, răspândit în mări și lacuri din zonele reci și temperate ale emisferei nordice; migrează vara în fluvii pentru reproducere. Există mai multe specii printre care s. din Oc. Atlantic (inclusiv M. Nordului, M. Baltică) și Oc. Arctic, care are lungime de 1 m lungime și greutate de c. 15 km (Salmo salar), s. din Oc. Pacific, care pătrunde în fluviile din America de N și s. din Extremul Orient asiatic (care își depune icrele în fluviile din E continentului dar și din arh. japonez) (Oncorhynchus keta).

Somon, -ești, -iș v. Solomon II 1.