SOLÍSTIC, -Ă, solistici, -ce, adj. Care pune accentul pe interpretarea solistului; care se execută de un solist. – Solist + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLÍSTIC ~că (~ci, ~ce) rar Care este executat de un solist. /solist + suf. ~ic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLÍSTIC, -Ă adj. Care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. [Cf. germ. solistisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLÍSTIC, -Ă adj. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. (< germ. solistisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

solístic adj. m., pl. solístici; f. sg. solístică, pl. solístice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

solistic, caracter ~, trăsătură distinctivă a unui fragment dintr-o lucrare muzicală, în care un singur interpret iese în prim plan față de restul ansamblului*, prin virtuozitate*, importanță expozitivă, tematică, melodică etc. V. solo; solist.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink