SOLÍE, solii, s. f. 1. Misiune, însărcinare încredințată unui sol2. ◊ Expr. (Înv.) A-și da solia = a expune obiectul misiunii sale, a-și îndeplini însărcinarea de sol2; a da socoteală de misiunea avută. ♦ P. gener. Misiune, însărcinare, sarcină. ♦ Fig. Menire. 2. (Concr.) Veste, mesaj (adus de un sol2). 3. (Concr.) Grup de persoane trimise ca soli2; delegație. – sol2 + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÍE ~i f. înv. 1) Funcție de sol. 2) Mesaj adus de sol. 3) Grup de persoane trimis undeva pentru îndeplinirea unei misiuni speciale; delegație. [G.-D. soliei] /sol + suf. ~ie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÍE s. v. delegație, însărcinare, mesaj, misiune, sarcină, știre, veste.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solíe s. f., art. solía, g.-d. art. solíei; pl. solíi, art. solíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink